Motto: Psalmul 130/1-2 ""Din fundul adâncului, Te chem, Doamnel
Doamne ascultâ-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor
Mele!"" Amin.

Din fundul adâncului, Doamne, Te chem!
Din adâncul mocirlei plină de păcat -
Din locul de groază, loc de blestem,
Și neputința mă face întruna să gem
Că de lațurile morții sunt înfășurat...

Din locuri bântuite de duhurile rele
Strig către Tine, plin de disperare...
Uită-mi neascultarea și greșelile mele
Că de ne-ai face, Doamne, după ele,
Cine-ar putea rămâne în picioare?

Ascultă-mi glasul, și a mea chemare,
Că Tu ești nădejdea robului căzut!
La Tine-i belșug de răscumpărare -
Numai la Tine este milă și iertare
Ca să fii, Doamne sfinte, de temut.

Nu mă lăsa în noapte să m-afund -
În întunericul ce-mi învelește fața...
Mi-e inima plină de zbucium și tumult,
Dar sufletu-mi Te-așteaptă și mai mult
Decât așteaptă străjerii dimineața.

Că Tu ești Stânca și întăritura mea -
Ești scutul meu, tăria ce mă scapă...
Și nu-i nimeni altul ce-ar putea,
Oricâtă bunăvoință ar avea
Să-mi izbăvească sufletul din groapă.

Prinde-mă, apucă-mă de mâna dreaptă
Ca pe Asaf, psalmistul cântăreț...
Ridică-mă, Doamne, treaptă cu treaptă,
Sufletu-mi, plin de dorință Te-așteaptă
Dumnezeul Atotputernic și măreț!

Mărturisescu-Ți, Doamne, cu căință
Păcatul meu, fărădelegea făptuită...
Tu ești nădejdea mea și am credință
Că mă asculți... Și după a Ta făgăduință
Îmi vei ierta pe veci, căderea în ispită.

Dacă în îndurarea Ta vor fi spălate
Păcatele mele făcute cu grămada...
De-ar fi cum e cârmâzul de roșcate -
De-ar fi ca purpura de roșii, toate,
Tu le vei face, Doamne, albe ca zăpada.

Și când păcătosul capătă îndurare
Și din robia celui rău e izbăvit,
Nu-l mai înfrică nicio încercare
Că Numele Domnului e turnul tare
Și adăpostul aceluia neprihănit. Amin.

Alba Iulia la 30 martie 2024